motel 4.

E ca o camera de camin vara. E ca atunci cand gasesti doi trandafiri uscati pe raftul de sus. E ca atunci cand spui: “Ce putin au insemnat trandafirii astia pt. tipa aia, daca i-a lasat in urma cand s-a mutat. Ce putin trebuie sa fi insemnat pentru ea omul care i-a daruit, cata vreme i-a lasat in urma cand a plecat”. E ca atunci cand cineva iti raspunde: “Te-ai gandit ca poate, dimpotriva, i-a lasat pentru ca omul ala a insemnat prea mult…? ” E ca atunci cand esti intr-o camera cu o multime de oameni care vorbesc toti in acelasi timp, dar, curios, nu ii auzi. E ca atunci cand alegi sa  lasi tot si sa pleci departe. E ca o piesa care te urmareste in fiecare magazin in care intri, incat pana la urma ajungi s-o urasti. E ca atunci cand, in unele seri in care te plictisesti, incerci sa brodezi povesti pe aia doi trandafiri. Dar ele nu se potrivesc niciodata. Sunt cand prea mari, cand prea mici. Ca o haina capricioasa. E ca atunci cand, la plecare, lasi in urma pe acelasi raft toti trandafirii de la el, alaturi de ceilalti doi. E ca atunci cand intelegi, in sfarsit, ca uneori trandafirii nu sint parasiti in camere goale de camin din nepasare. Dimpotriva.

Categories: Criminally Vulgair | Leave a comment

Post navigation

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: