Frecuş-de-albuş-în-gălbenuş

… sau, altfel spus:

Pestii beau doar apa plata cu lamaie, ca manechinele

… sa-mi aprind tigara din cea mai apropiata stea (fir-ar, mereu uit ca nu fumez) si sa ma joc cu macrocosmosuri cu cravate de plush roz printre explozii de supernove in care inoata pesti care nu beau niciodata apa, ci doar apa minerala plata cu lamaie, ca manechinele, pesti care fac economie de rochitze, funditze, cuvinte si alte chestii din astea de gagici, gagici care sint oricum prea ocupate sa isi duca la medic blugii aia albastri si desenati cu marker-ul, pt. ca, bietii, sufera de sindrom Stockholm si la un adica, daca li-i rapeste cineva, nu mai pot da de ei, ca doar, la asa sindrom, ar fi primii care s-ar ascunde in coshmaruri crosetate din verde pe sub pungi de somn incoltite sub gandurile cu palarii roz ale cainilor cu dinti de diamant si respiratii de carne in pielea adormita de cocori, cocori care zboara pe deasupra satenilor care cosesc verdele din frezele punk-istilor, ca sa-mi faca mie din ele virgule si semne de intrebare pt. ca ale mele au iesit in oras de ieri si nu s-au mai intors, mama-mama, sa vezi ce bataie le dau cand ajung acasa, adica inuntrul bobitei noastre de strugure mov, cu draperii portocalii, situata la mijloc de furculita si la jumatatea unui sfert de poveste cu o steluta din coltul drept al camerei, care s-a indragostit de-o dacie albastra, dacie care a decis sa nu mai faca demersurile necesare pt. cererea copyright-urilor la Bulgakov sau Auster sau Forster, caci, nu-i asa, e prea ocupata cu lucrul la fabrica de conserve si nori, fabrica unde lucreaza si pitici grupati in sindicate anti-supernove si anti-atomi de hidrogen, atomi pe care, la randul lor, nu i-a intrebat nimeni inainte daca vor sa fuzioneze in scopul nasterii unei supernove, deci care au tot dreptul de a avea si ei sindicat, pai nu?… si, normal, sa intre intr-un sindicat si radioul care spune si crede sincer ca el atunci cand o sa se fie mare o sa se faca laptop (my god, sa ii spun cumplitul adevar…?) si sa isi faca sindicat si creionul ala verde de pe masa, pe care l-as alinta Wonderwall, dar mi-e frica sa nu ii cada prea greu la stomac, asa ca il las in pace si mai bine ma gandesc inca o data ca imi pare groaznic de rau ca nu fumez…