vama veche in ureche.

Ca un om care a crescut pe Vama Veche, e clar ca am un “soft spot” pentru Vama. Nu stiu voua, dar mie mi se pare “altceva” in peisaj. Sparge panorama si o sparge misto. Poate ca Vama nu ar fi totusi nimic fara Chirila, avand in vedere ca el scrie majoritatea pieselor. Multora nu le place, pe altii ii intriga, pe altii ii eneveaza. Eu zic doar ca omul e demential. Inteligent, creativ, nonconformist, misto. Si imi place ca insufla spiritul asta si pieselor Vama. Am zis ca scrie si demential? Nu am zis. Ei bine, scrie. De ce mi se pare mie ca scrie demential? Pentru ca e sincer, creativ si pentru ca scrie destept. O combinatie foarte rara. Asta e doar un text recent. Altele puteti gasi intr-al lui Bed For Love: www.tudorchirila.blogspot.com

Fara titlu. Fara mine.

de Tudor Chirila

…dupa ce am intrat la facultate a venit o ploaie calda…si am dansat pe Matei Voievod si am simtit pietrele fierbinti sub picioare…

am vazut cincisprezecemii de oameni in Piata Operei…era lume pana la Catedrala..

…apoi am plans cand am facut dragoste..( si pentru ca exista idioti destul de profunzi asta risca sa devina headline de tabloid de la jurnalistii copy-paste)

…am vazut soarele si luna nehotarati deasupra unui munte in Spania…
…si am cantat…pentru mii deoameni am cantat si multi au facut dragoste pe muzica noastra…si inca mai fac…
…apoi am suferit…si am vazut ce inseamna singur…si am aflat ca nu e virus, nici boala…e deficienta…
…si am pierdut oameni si am raspuns la intrebari pe care nu mi le-am dorit puse vreodata…
…si m-am urcat pe scena si mi-a placut si le-a placut si lor si am zburat si am sperat si inca mai sper..si mi-am construit trepte pentru vise si mi-am batut joc de tot ce n-a fost vis… si am platit pentru asta si poate voi mai plati…
…apoi am naparlit in mare…si mi-am spalat sufletul in ea si l-am invelit in nisip ud..
…am ranit si am fost ranit…
…apoi am vrut sa invat si am invatat ca asta nu se termina niciodata daca vrei sa fii om…
…si am ratacit printre corturi cu inima cat un purice si fara directie…

…si am privit strazile ude sambata seara fara sa pot suna un singur om…le-am privit pana cand s-a facut dimineata si somnul s-a indurat de mine…apoi mi-a fost dor…si am alergat sa mi-l ostoiesc…dar cand ajungeam langa el imi dadeam seama ca nu dorul meu e acolo ci umbra lui…

…mi-am cumparat oglinzi si le-am montat in sufletele oamenilor pe care i-am avut alaturi..si rareori mi-a placut ce am vazut…
…apoi te-am intalnit pe Tine si de fiecare data cand am zis ca esti Tu ai devenit Ea…
…a suflat vantul peste obrajii mei si s-a facut vara…si m-am salvat inca o data, cu fiecare vara…mi-am incalzit oasele ruginite de incertitudini…si iar am dansat dansul cu fum…si-am sa-l dansez in fiecare vara…

…despre viitor n-am sa vorbesc acum…despre nimic n-am sa mai spun…fierbe cafeau a in ibric…mna-mi aluneca-n sapun…si adevarul doarme tun…minciuna se preface-n scrum…si-o sa reinvie a doua zi…cand adevarul s-o trezi…

Categories: Uncategorized | Leave a comment

Post navigation

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: